A mai zis Ava Pimen: omul are nevoie de smerenie şi de frica de Dumnezeu, ca de răsuflarea care-i iese pe nări.


A mai zis: l-a întrebat un frate pe avva Alonie:
– Ce este să fii neînsemnat?
– Să fii mai prejos decât necuvântătoarele, ştiind că ele nu sunt osândite.
A mai zis avva Pimen: nu se smereşte cu nimic sufletul care nu-şi împuţinează pâinea.


A zis iarăşi avva Pimen: l-a întrebat cineva pe avva Paisie:
– Ce să-i fac sufletului meu, că e nesimţitor şi nu se teme de Dumnezeu?
– Du-te, lipeşte-te de om care se teme de Dumnezeu. Iar apropierea de acela te va învăţa şi pe tine să te temi de Dumnezeu.


A mai zis, cu suspine:
– Toate virtuţile au intrat în locuinţa aceasta, în afară de una, şi fără de ea, cu mare osteneală se va ţine omul să nu cadă (histatai, aici cu sens activ-factitiv. „a se ţine bine“.).
– Care? l-au întrebat.
– Ca omul să se învinovăţească pe sine.


A mai zis: dacă te vei nesocoti pe tine însuţi, vei avea tihnă, oriunde te-ai sălăşlui.


A zis avva Pimen: dacă omul se învinovăţeşte singur, ţine piept217(karterei „rabdă“ în traducerea veche. Nu este vorba aici de a răbda pasiv, a suferi, a îndura, de hypomonê sau makrothymia, „răbdare“ în sensul pasiv, ci de a rezista, a ţine piept.) pretutindeni.


L-a întrebat un frate acelaşi cuvânt pe avva Anuv, cum că zisese avva Pimen. Iar avva Anuv îi zise:
– Dacă ajunge omul la cuvântul acesta şi vede scăderile fratelui său, face ca dreptatea lui să le soarbă.
– Care este dreptatea lui?
– Ca întotdeauna să se învinuiască pe sine.


L-a întrebat un frate pe avva Pimen:
– De ce demonii îmi înduplecă sufletul să fiu cu cel care mă întrece şi mă fac să-l dispreţuiesc pe cel mai mic decât mine?
– Despre asta a spus Apostolul: „într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi argint, ci şi de lemn şi de lut. Dacă cineva se curăţă de toate acestea, va fi vas spre cinste, folositor stăpânului, pregătit pentru tot lucrul bun“.219(II Timotei 2, 20.)


A mai zis avva Pimen: eu spun că în locul unde va fi aruncat Satana, acolo voi fi aruncat şi eu.


Un frate l-a întrebat pe avva Pimen:
– Locuiesc nişte fraţi cu mine; ce zici, să le poruncesc?
– Ba nu; fă întâi lucrul, şi dacă vor să trăiască, văd şi singuri.
– Şi ei vor, părinte, să le poruncesc.
– Nu, fi-le pildă (typos „model“.), nu legiuitor (Timotei 4, 12.).


L-a întrebat un frate pe avva Pimen:
– Spune-mi un cuvânt.
– Părinţii au pus plânsul ca început al lucrării.
– Spune-mi alt cuvânt.
– Lucrează cu mâinile, pe cât poţi, pentru ca din asta să faci milostenie. Căci e scris: milostenia şi credinţa curăţesc păcatul (Proverbe 15, 27.).
– Ce este credinţa?
– Credinţa înseamnă traiul în smerenie şi a face milostenie.

din Patericul Egiptean


2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației Sfintele Mucenițe Ecaterina și Filofteia, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială, Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.